NOUTATI

Mierea toxică - Ce este mierea toxică?

Mierea toxică este produsă ca rezultat al hrănirii albinelor de pe anumite specii de plante, plante ce secretă un nectar cu proprietăţi toxice.
Una dintre aceste plante este tutu (Coriaria arborea), un arbust întâlnit, pe scară largă,
în Noua Zeelandă.

tutu (Coriaria arborea ), un arbust întâlnit, pe scară largă,în Noua Zeelandă.

Otrava provine din tutu dar mierea toxică nu este produsă de albinele ce vizitează florile de tutu în căutare de nectar sau polen, ci mai degrabă de albinele ce adună mana produsă de o insectă (Scolypopa Australis sp. ), un purice ce suge seva acestor plante şi secretă mana.

Mana este un lichid dulce produs din pantele de tutu ce conţin tutină (eng. „tutin”), o membră a grupului de picrotoxine. Toxina nu are nici un efect asupra albinelor iar mierea de mană toxică este, din punct de vedere chimic, foarte similară mierii florale şi nu poate fi deosebită prin gust, aspect ori miros de alte mieri non-toxice. Toxina nu poate fi degradată prin încălzire ori procesare a mierii. Toxinele par a fi foarte stabile, iar multe cazuri de otrăvire au apărut la oameni care au consumat miere care era veche de câţiva ani. Mulţi oameni au fost ucişi, spitalizaţi de-a lungul anilor, din cauză că au consumat miere toxică.
Atât mierea în fagure cât şi mierea extrasă poate fi otrăvitoare. Mierea în fagure prezintă un risc mai mare deoarece este mâncată direct din fagure, prin acesta şansele de a consuma miere cu o concentraţie mare de tutină fiind sporite. Mierea toxică extrasă este, atunci când este procesată, deseori amestecată cu alte mieri, prin aceasta reducându-se concentraţia în toxină.
În timp ce tutina şi derivata ei, hyenanchina (eng. hyenanchin), sunt extrem de toxice pentru oameni, doar câteva zone din Noua Zeelandă produc, în mod regulat, miere toxică. Aceste areale includ Peninsula Coromandel , Eastern bay of Plenty (EBOP) şi Marlborough Sounds.

 Pentru a se produce miere toxică, toate din următoarele condiţii sunt necesare:
- concentraţie mare de tufişuri de tutu/ alte plante ce secretă nectar cu toxine;
- un mare număr de insecte – purici de plante;
- vreme caldă şi umedă pentru a permite insectelor să se stabilească pe tutu/ alte plante (ploaia le poate spăla de pe plante),
- o absenţă a unei surse de hrană mai atractivă pentru albine, în mod uzual cauzată de secetă;
- prezenţa albinei melifere (Apis mellifera) întreţinută pentru producţia de miere.

 Managementul Riscului
Perioadele de risc, în Noua Zeelandă, sunt de la sfârşitul lui decembrie (EBOP) şi mijlocul lui ianuarie până la sfârşitul lui aprilie în regiunile Coromandel şi Marlborough Sounds.

Apicultorii trebuie să limiteze riscul de a obţine miere conţinând tutină sau altă toxină prin:
- mutarea stupilor şi înlăturarea magaziilor de miere conţinând miere pentru consumul uman înainte de perioada de risc, ori prin
- monitorizarea atentă a plantelor tutu/a altor producătoare de mană toxică, a insectelor de pe aceste plante şi a condiţiilor de cules pe o rază de 3-5 km în jurul stupinei unde mierea este produsă.

Apicultorii trebuie să limiteze riscul de a obţine miere conţinând tutină sau altă toxină prin:

- mutarea stupilor şi înlăturarea magaziilor de miere conţinând miere pentru consumul uman înainte de perioada de risc, ori prin

- monitorizarea atentă a plantelor tutu/a altor producătoare de mană toxică, a insectelor de pe aceste plante şi a condiţiilor de cules pe o rază de 3-5 km în jurul stupinei unde mierea este produsă.

 Simptome de otrăvire
Simptomele includ vomit, delir, pierderea echilibrului, excitabilitate ridicată, stupoare, comă şi convulsii violente. Aceste toxine din miere pot fi letale, ori îmbolnăvesc persoana respectivă foarte tare. Este în mod general acceptat că chiar o linguriţă (aproximativ 10ml) de miere toxică poate avea un efect sever asupra sistemului nervos uman.

 Reducerea riscului de producere a mierii toxice
Este în interesul apicultorilor pentru a lua toate măsurile pentru înlăturarea mierii din stupi în zonele de risc în aşa fel încât să se prevină orice otrăviri a oamenilor, să se evite publicitatea negativă şi posibilele plângeri de tragere la răspundere.
În toate regiunile unde tutu sau alte plante cu nectar toxic şi puricii de plante sunt în număr mare, apicultorii trebuie să minimalizeze posibilitatea de a se stoca miere de mană toxică în stupi. Albinele culeg pe o rază de 3-5 km de stupină, în special în anii secetoşi, iar mana toxică poate fi prezentă în regiunile respective chiar dacă nu e observată în imediata vecinătate a stupinei.
Plantele trebuie monitorizate pentru a observa prezenţa puricilor pe ele. Mana poate fi observată foarte uşor pe frunze şi staminele plantelor, apărând ca picături foarte mici şi lipicioase.

Când numărul puricilor de plante este mare, pot fi remarcaţi pe mană, ca un mucegai negru.

Când numărul puricilor de plante este mare, pot fi remarcaţi pe mană, ca un mucegai negru.

Verificaţi prezenţa albinelor, la fel a viespilor, dacă adună mană.
Toată mierea în surplus trebuie luată din stupi imediat ce se termină culesul de nectar, ori mai devreme dacă este cea mai mică posibilitate ca mana toxică să fie colectată. Ca o soluţie alternativă, stupii pot fi înlăturaţi din zonele din care se colectează mană toxică. Dacă mierea produsă în perioadele de risc trebuie stocată şi folosită pentru hrănirea albinelor mai târziu, în sezon, ramele cu miere suspectă trebuie marcate cu grijă astfel încât să nu fie extrase din greşeală. Ramele cu miere pentru hrănire trebuie date la albine cu mult înainte de începerea noului sezon de producţie de miere în aşa fel încât albinele să consume integral această miere, să nu înlăture mierea de surplus din cuib, dată pentru hrănire, şi să o urce în magazinele cu miere.
Apicultorii trebuie să considere extragerea celei mai mari părţi din mierea aflată în cuibul cu puiet înainte de perioada de risc, lăsând doar 3-4 rame cu miere, în aşa fel încât mierea strânsă în timpul perioadei de risc să fie stocată în totalitate în cuib, pentru hrana albinelor. Această miere din cuibul cu puiet poate fi stocată pentru hrănirea ulterioară a albinelor ori folosită pentru a forma nuclee şi colonii noi, pentru sporirea numărului de stupi sau în operaţiunile de înlocuire a mătcilor vârstnice.

Verificaţi prezenţa albinelor, la fel a viespilor, dacă adună mană.

Toată mierea în surplus trebuie luată din stupi imediat ce se termină culesul de nectar, ori mai devreme dacă este cea mai mică posibilitate ca mana toxică să fie colectată. Ca o soluţie alternativă, stupii pot fi înlăturaţi din zonele din care se colectează mană toxică. Dacă mierea produsă în perioadele de risc trebuie stocată şi folosită pentru hrănirea albinelor mai târziu, în sezon, ramele cu miere suspectă trebuie marcate cu grijă astfel încât să nu fie extrase din greşeală. Ramele cu miere pentru hrănire trebuie date la albine cu mult înainte de începerea noului sezon de producţie de miere în aşa fel încât albinele să consume integral această miere, să nu înlăture mierea de surplus din cuib, dată pentru hrănire, şi să o urce în magazinele cu miere.

Apicultorii trebuie să considere extragerea celei mai mari părţi din mierea aflată în cuibul cu puiet înainte de perioada de risc, lăsând doar 3-4 rame cu miere, în aşa fel încât mierea strânsă în timpul perioadei de risc să fie stocată în totalitate în cuib, pentru hrana albinelor. Această miere din cuibul cu puiet poate fi stocată pentru hrănirea ulterioară a albinelor ori folosită pentru a forma nuclee şi colonii noi, pentru sporirea numărului de stupi sau în operaţiunile de înlocuire a mătcilor vârstnice.

Niciodată nu trebuie ridicate ramele cu miere din cuib în magaziile cu miere în timpul perioadei de risc.
Nu mâncaţi miere luată din stupii sălbatici aflaţi în zonele cu risc! Este responsabilitatea apicultorului să nu ofere spre vânzare miere toxică.
Vă rugăm să fiţi conştienţi de potenţialul de producere a mierii toxice în regiunile cu risc şi anii favorabili!

Niciodată nu trebuie ridicate ramele cu miere din cuib în magaziile cu miere în timpul perioadei de risc.

Nu mâncaţi miere luată din stupii sălbatici aflaţi în zonele cu risc! Este responsabilitatea apicultorului să nu ofere spre vânzare miere toxică.

Vă rugăm să fiţi conştienţi de potenţialul de producere a mierii toxice în regiunile cu risc şi anii favorabili!

Bibliografie:

Animal Products Group, Information pamphlet:

http://www.nzfsa.govt.nz/animalproducts/publications/info-pamphlet/bee-products/toxic-honey.htm?print

Newsletter:

http://www.ibiblio.org/pub/academic/agriculture/entomology/beekeeping/general/bees_history/toxic_honey.txt

Jonathan Ott,Economic Botany 52(3):260 -266,1998.

The Delphic Bee: Bees and toxic honeys as pointers to psychoactive and other medicinal plants:

http://leda.lycaeum.org/?ID=16834

Stefan Anitei,Why Honey Is Not Poisonous?
Bee's ability to avoid toxic flowers:

http://news.softpedia.com/news/Why-Honey-is-Not-Poisonous-50898.shtml

Sursa text:

http://www.proapicultura.ro/articole/mierea_toxica

Surse imagini:

Coriaria arboreea:

http://static.panoramio.com/photos/original/3431749.jpg

Vine hopper:

http://farm3.static.flickr.com/2008/2191633703_223c4b18f9.jpg

Rhododendron ponticum:

http://en.wikipedia.org/wiki/File:Rhododendron-by-eiffel-public-domain-20040617.jpg

Rhododendron luteum:

http://www.rhodoland.nl/fotos/R.luteum.jpg

Kalmia latifolia L:

http://www.fs.fed.us/wildflowers/regions/eastern/DollySods/images/kalmia_latifolia_lg.jpg

Ledum palustre L:

http://www.saxifraga.de/foto_bot/ledum_palustre.jpg

Rhododendron groenlandicum:

http://upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/7/72/Rhododendron_groenlandicum.jpg

Atropa belladona:

http://www.naturfoto.cz/fotografie/ostatni/rulik-zlomocny-31931.jpg

Datura inoxia:

http://upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/3/32/Datura_inoxia_8239.jpg

Gelsemium sempervirens:

http://upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/f/fa/Gelsemium_sempervirens3.jpg

Cannabis sativa:
http://4.bp.blogspot.com/_rvtJWq988pA/RiNlsZRJ2lI/AAAAAAAAACM/1H-DvXzyeXo/s320/Cannabis+female+flowers.jpg

Senecio jacobaea:

http://oregonstate.edu/dept/nursery-weeds/weedspeciespage/tansy_ragwort/flower_750.jpg

Hyoscyamus niger:

http://www.apoitalia.it/manifestoECO&EQUO.htm

Turbin corymbosa:

http://www.southamericasflowers.com/images/rivea-corymbosa.jpg

Rivea corymbosa:

http://www.jardimenteogeno.com/loja/images/Rivea%20flowers.JPG